DISCURS ZIUA NATIONALA A TRANSPLANTULUI

Detalii
AddThis Social Bookmark Button

Bună ziua, stimați participanți!

Numele meu este Anamaria Nárai și sunt transplantată hepatic de 10 ani!

Sunt fericită că ne vedem în altă parte decât în spital și în alt context decât pentru consult, tratamente, sau proceduri medicale. O dată pe an sărbătorim, nu doar tratăm, vindecăm, ameliorăm! O dată pe an NE BUCURĂM!

Transplantul este pentru mulți bolnavi unica șansă la viață.  Și nu doar la viață, ci la o viață bună, de care ne putem bucura sub toate aspectele: serviciu, călătorii, familie, pasiuni.

Noi, cei prezenți aici știm asta: după transplant ne-am întors la lucru, mulți dintre noi s-au căsătorit după transplant, am devenit părinți, pe scurt, am făcut lucruri pe care bolnavii nu le pot face! Dar noi le facem! Pentru că nu mai suntem bolnavi!

Prin prezența noastră, a transplantaților, în societate, în societatea activă, arătăm că programul de transplant este un succes, iar transplantul este o soluție! Noi nu suntem, sau nu MAI suntem în grija statului, ci avem statut de contribuabil, nu reprezentăm costuri, ci aducem venituri la vistieria publică.

Arătându-ne, ca oameni sănătoși ce suntem, în adunări ca cea de față, dar și de câte ori avem ocazia, popularizăm ideea de donare de organe, căci creșterea numărului de donatori înseamnă salvarea mai multor vieți, precum și scurtarea listelor de așteptare pentru transplant.

Schimbând un pic registrul, aș vrea să-mi exprim mâhnirea față de campaniile media care promovează ideea că programul de transplant este o mafie la dispoziția câtorva, care distribuie organe pe criterii discreționare și cu unicul scop al obținerii de profituri! Mă uit la mine, mă uit în jurul meu și observ așa: eu și alții ca mine suntem oameni normali care trăiesc din salariu, alții sunt elevi/ studenți, alții sunt pensionari; ce vreau să spun, este că suntem oameni cu venituri medii, rezonabile, dar insuficiente ca să fi putut “cumpăra” organe! Și noi, membrii Asociației LIVERTRANS suntem în număr de cca 600! Asta înseamnă că programul de transplant nu e compromis, ci că organele se alocă și transplanturile se prioritizează pe criterii medicale.

Că există și nereguli, asta nu știu și nici nu e locul meu să comentez; derapajele, oricare ar fi acelea, este normal să fie sancționate de autorități, în interesul nostru, al tuturor! 

Dar mi-aș dori ca articolele media pe seama neregulilor sesizate/ constatate/ cercetate etc să se facă cu responsabilitate, fără generalizări care induc neîncrederea populației în programul de transplant în ansamblul lui. Finalitatea în această situație, este pe cât de simplă, pe atât de tristă: oamenii mor! Oamenii MOR pe listele de așteptare! Și statisticile pe ultimii ani sunt grăitoare în acest sens!

Revin la nota optimistă cu care am început și închei într-o notă încurajatoare, printr-un mesaj prodonare, reproducând un citat de pe pagina de start a ANT, www.transplant.ro, care sună cam așa:

„CE AM FĂCUT PENTRU NOI ÎNŞINE MOARE ODATĂ CU NOI, CEEA CE FACEM PENTRU CEILALŢI RĂMÂNE ŞI ESTE NEMURITOR” Albert Pike

Vă mulțumesc!

   

Traducere cu Google  

Romanian English French German Italian Portuguese Russian Spanish
   

Vă recomandăm o carte despre transplant în România! Mărturii de la donatori, pacienți și medici.  

Clic pentru detalii

   

Pagina pe Facebook  

Vizitati si pagina noastra pe Facebook!

   

Susțineți asociația cu 2% (clic pe foto)  

   

Eveniment  

Click pentru detalii
 

   

Statistici  

Vizitatori
2
Articole
153
Link-uri web
104
Afișări articole
316661